"Nu trebuie să trec prin viaţă fără să las o urmă,o lacrimă,o tresărire din câte am avut pentru tot ce mi s-a părut frumos şi bun." Cella Serghi

4 septembrie 2016

Scrisoare către cel pe care nu l-am întâlnit



Către tine, 



Îți scriu din trecut, pentru a mă asigura că vei vrea să mă intâlnești in viitor. Îți scriu din trecut pentru că cine sunt astăzi, voi fi mereu. În cazul în care cuvintele mele vor fi neașteptate, în viitor vei ști să te ferești de mine. Îți scriu pentru că îmi pasă de sufletul tau, deși nu l-am întâlnit încă.

Iubesc viața. Viața cu fiecare detaliu al ei: cu oameni, animale, natură, zile mai bune, zile mai grele, tragedii, ploaie, vânt, mare..și așa mai departe. Spun asta ca să-mi amintesc până și mie că nu sunt un om rigid, plin de ură și răutate. Nu. Pot iubi lumea și în același timp mă pot îndepărta atat de mult de ea încât să nu cred în iubirea romantică dintre doi oameni. Este cert faptul că, ce consider eu a fi iubire, poate fi un nonsens pentru tine. Așa că nu-mi citi cuvintele cu o judecată aspră în minte. Aici este vorba de iubire, prin ochii mei.

Nu știu dacă iubești doar o dată în viață sau de mai multe ori. Nu știu dacă prima iubire este singura sau daca poți avea o a doua, a treia, a patra iubire..Nu știu nici măcar dacă ce am simțit până acum a fost într-adevăr iubire. Poate a fost doar o definiție universală pe care am transpus-o și în viața mea gândindu-mă că "asta trebuie să fie iubire". Dar cum știi sigur? Cum îți poți garanta ție și celui de lângă tine că ce se intâmplă este iubire? Nu poți, nu-i așa? Sau poate tu, cel ce citești acum, poți. 
Eu nu pot. 

Cred că orice rană se regenerează. Și cred în puterea cuvântului bun. Cred că uneori comunicăm prin bătăile inimii sau prin gânduri. Și mai cred în efectul benefic al empatiei. Cred că suntem capabili să oprim războaie cu bunătate. Cred că un gest de bunătate către un necunoscut poate salva vieți. Dar cu toate acestea, nu cred că (te) voi putea iubi vreodată. O să te pot tolera, cu fiecare cusur al tău. O sa te respect și voi fi bună cu tine. Îmi va păsa de tine necondiționat. Îți voi da tot ce dețin și te voi proteja. Te voi asculta nopți și zile întregi. Mă voi asigura că ai mâncat și că ai dormit. O să fiu alaturi de tine la eșec sau reușită. O să-ți tolerez prietenii si familia. O să merg în locuri pe care le alegi tu și voi asculta radioul pe care îl preferi și tu. O să-ți dau tot ce am și ce sunt, mai puțin iubire. Îți voi da ideea mea de iubire. Nu idealul, nu clișeul. Îți voi da tot ce mi-a lipsit mie când am crezut că iubirea era tot ce aveam nevoie. 

Nu vreau să fiu dragostea vieții tale și nici motivul pentru care te trezești dimineața. Nu trebuie să-ți placă cum mă îmbrac sau cum gătesc. Nu vreau altceva decât să-mi fii loial, să mă respecți și să tolerezi tot ce sunt. Așa că, să nu ai așteptări de la mine. Să nu aștepți să fiu aerul ce îl respiri. Să nu aștepți să te iubesc mai mult decât orice pe lume. Pentru că nu o voi face. Dacă te simți dezamăgit de cuvintele mele, îndepărtează-te de mine. 


N-am să-ți promit iubirea nesfârșită sub clar de lună. Promisiunile în momente de feerie dureaza exact cât acea clipă, așa că la ce folos? 


Cu un zâmbet în suflet,

cea pe care nu ai întalnit-o



P.s: “You don’t love because: you love despite; not for the virtues, but despite the faults.” William Faulkner









1 septembrie 2016

Autumn and Love


I love fall, I still do..



If You Forget Me

I want you to know
one thing.

You know how this is:
if I look
at the crystal moon, at the red branch
of the slow autumn at my window,
if I touch
near the fire
the impalpable ash
or the wrinkled body of the log,
everything carries me to you,
as if everything that exists,
aromas, light, metals,
were little boats
that sail
toward those isles of yours that wait for me.

Well, now,
if little by little you stop loving me
I shall stop loving you little by little.

If suddenly
you forget me
do not look for me,
for I shall already have forgotten you.

If you think it long and mad,
the wind of banners
that passes through my life,
and you decide
to leave me at the shore
of the heart where I have roots,
remember
that on that day,
at that hour,
I shall lift my arms
and my roots will set off
to seek another land.

But
if each day,
each hour,
you feel that you are destined for me
with implacable sweetness,
if each day a flower
climbs up to your lips to seek me,
ah my love, ah my own,
in me all that fire is repeated,
in me nothing is extinguished or forgotten,
my love feeds on your love, beloved,
and as long as you live it will be in your arms
without leaving mine.

29 august 2016

Movies Worth Watching




1. Schindler's List (1993)
2. The Shawshank Redemption (1994)
3. The Little Prince (2015)
4. Forrest Gump (1994)
5. Eternal Sunshine of the Spotless Mind (2004)
6. The Theory of Everything (2014)
7. A Beautiful Mind (2001)
8. Intouchables (2011)
9. Les Miserables (2012)
10. Life of Pi (2012)
11. The King's Speech (2012)
12. The Book Thief (2013)
13. Interstellar (2014)
14. Inception (2010)
15. Se7en (1995)
16. Good Will Hunting (1997)
17. The Imitation Game (2014)
18. The Grand Budapest Hotel (2014)
19. Finding Nemo (2003)
20. Up (2009)
21. Me Before You (2016)
22. The Prestige (2006)
23. The Intern (2015)
24. Spotlight (2015)
25. Finding Dory (2016)

6 august 2016

August











"Trăisem cu năzuinţe, cu nelinişti, cu ochii mari deschişi, într-o sforţare asemenea aceleia pe care o face orbul să vadă. Şi nimeni nu mă ajuta să-mi aleg cărarea, să văd adevărul. Adulmecam în acel fiecărui anotimp, al fiecărei clipe rostul vieţii mele, împlinirea mea adevărată, simplă, bună, fără s-o găsesc. Dădeam proporţii nemăsurate dezamăgirilor fireşti la vârsta când şi iluziile sunt prea mari, când ţi se pare că fericirea întreagă ţi se cuvine, când n-ai nici îngăduinţă, nici înţelepciune."


Cella Serghi




5 august 2016

Uităm










În natura mea, am un obicei de a uita. Uneori le spun prietenilor, cu un umor negru, că eu voi avea Alzheimer la un moment-dat. Altfel nu-mi pot explica de ce uit atât de mult. Pentru că sunt lucruri, trăiri, momente pe care chiar ar trebui să nu le uit. Și deși oamenii în general își doresc să-și amintească toate momentele frumoase din viața lor, eu cred că sunt exact pe dos.
Eu vreau să-mi amintesc acele momente atât de grele din viața mea, când am crezut că n-o să mă mai ridic și n-o să pot să continui din acel punct. Poate îmi place să-mi automutilez sufletul, nu știu. Însă nu vreau să uit când mi-a fost inima frânta pentru prima dată; nu vreau să uit cum m-am simțit când am fost umilită prima dată; nici când număram fiecare bănuț intrebându-mă cum o să mă descurc până la următorul salariu; nu aș fi vrut să uit cum mă simțeam când băteam din ușă în ușă încercând să găsesc un job; nu vreau să uit cum m-am simțit când am trăit pentru prima dată rasismul pe pielea mea; nu vreau să uit că erau momente când voiam să mă las batută...dar nu am făcut-o.


Da, este atât de important să ne amintim lucrurile frumoase. Este vital sa pastram amintirile dragi in sufletul nostru și din când în când să mai aruncăm o privire către ele ca să nu uităm cât de binecuvântați suntem și am fost. Însă este la fel de important să ne uitam la ce ne-a durut, la ce a fost atât de greu, la eșecuri..să ne aducem aminte cât de imposibil părea să ieșim de acolo. Și apoi să spunem: cu toate acestea, am reușit. Doar așa poți să-ți spui ție: știu cum să merg mai departe de aici, pentru că am mai fost în punctul acesta la un moment-dat. 






“Anything that works against you can also work for you once you understand the Principle of Reverse.” 

14 mai 2016

Despre cum depresia m-a ajutat sa ma descopar




Mereu am crezut ca daca te iubesti pe tine insuti este o dovada de egoism sau chiar narcisism. Aceasta presupunere a izvorat din dragostea mea pentru oameni si pentru viata, in general. Mama mea m-a invatat sa uit de mine si sa fiu darnica, sa ofer dragoste si bunatate. Cumva eu am inteles gresit lectia mamei mele. Sunt sigura acum ca ea nu mi-ar fi spus niciodata sa ma fac mica in fata oamenilor si sa fiu umila indiferent de situatie. Nu. Mama mea doar a sperat ca voi intalni oameni care nu vor face asta din mine. Tot de la ea am preluat si naivitatea ca toti oamenii sunt buni. Si nu ma intelegeti gresit; sunt sigura ca pana si cel mai ingrozitor raufacator, undeva in adancul sau crede ca are intentii bune..poate pentru sine, poate..cine stie? 

Asa ca acum invat sa ma iubesc pe mine. Insa nu mai presus de Dumnezeu sau de oameni si viata..Nu.. Ci doar invat sa ma apreciez pe mine si sa ma accept asa cum sunt. Sa imi descopar slabiciunile si sa incerc sa imbunatatesc atat cat pot. 
Asa ca..
Am invatat sa accept linistea si solitudinea din interiorul meu chiar si atunci cand sunt inconjurata de o multime de oameni. Dar numai dupa ce am trait singuratatea, depresia si dependenta nejustificata fata de unii oameni.  
Am invatat sa imi controlez lacrimile si disperarea si sa le transform in ganduri bune. Dar numai dupa ce am plans nopti la rand; numai dupa ce am vazut apusul si rasaritul fara sa inchid un ochi intre ele..
Am invatat sa accept ca depresia nu dispare, insa poate fi tratata si controlata. Dar numai dupa ce mi-am dorit ca viata mea sa se sfarseasca in nenumarate randuri, doar pentru ca moartea imi parea singura scapare..
Am invatat sa inteleg si sa accept esenta unor intamplari din viata mea. Insa numai dupa ce am trait umilinta, respingerea si nedreptatea.
Am invatat sa accept ca oamenii nu au cum sa inteleaga prin ce treci si este in regula. Insa numai dupa ce mi-am strigat durerea si m-am lovit de judecati aspre cand tot ce imi doream era ca cineva doar sa asculte..

Am invatat toate acestea si multe altele..insa lectiile mele au fost predate de cei mai aspri "profesori". Si vreau sa cred ca un om poate sa invete sa se accepte pe sine dar si pe ceilalti si prin alte cai..nu atat de dureroase. Aici este vorba doar de cum am ales eu sa invat. Pentru ca tot ce ni se intampla este rezultatul alegerilor noastre.

Eu nu dau lectii si nici sfaturi..insa am mereu ganduri de oferit oamenilor. Si nu inseamna ca gandurile mele sunt adevar pentru ei..Nu.. 
Am invatat sa imi inteleg si controlez gandurile si emotiile..Insa numai dupa ce gandurile si emotiile m-au controlat pe mine.




“There’s a crack (or cracks) in everyone…that’s how the light of God gets in.” 
― Elizabeth Gilbert


10 martie 2016

Gând
















”Secretul este să iubești un om pentru tot ce nu îți poate oferi.De-abia atunci nu te vei iubi pe tine în el. De abia atunci el nu-ți va fi oglindă și vei privi cu adevărat în sufletul lui.”- Tudor Chirilă













27 februarie 2016

"O dimineață-ți va ucide-odată visul"











Tu nu te-ai indrăgostit de ea ci de cine credeai și sperai ca ea să fie de fapt. Te-ai indrăgostit de imaginea pe care chiar tu ai proiectat-o asupra ei.
Ai visat-o înainte să o întâlnești. Perfectă. Ai visat-o fără de cusur, fără imprefecțiuni. Ai visat-o atât de mult incât atunci când ai întâlnit-o cu adevărat nu ai mai știut să deosebești visul de realitate.
Apoi ai început să o modelezi. Să rupi bucăți din ea și să i le potrivești în altă parte chinuindu-te din răsputeri să o retușezi. Te-ai gândit vreodată că imperfecțiunile ei puteau fi mângâiate? Te-ai gandit oare că defectele ei erau acolo pentru că nu puteau fi "reparate"? Te-ai gândit să cauți frumusețea în lipsurile ei?
Tu nu ai iubit-o pe ea, ci pe aceea pe care ai sperat ca ea să fie. Și ți-a năruit speranțele..
"Nu știi, că numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?"










-Vei plânge mult ori vei zâmbi? 


Eu 
nu mă căiesc,
c-am adunat în suflet şi noroi-
dar mă gândesc la tine.
Cu gheare de lumină
o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul,
că sufletul mi-aşa curat,
cum gândul tău il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plânge mult atunci ori vei ierta?
Vei plânge mult ori vei zâmbi
de razele acelei dimineţi,
în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:

"Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?" Lucian Blaga

8 februarie 2016

Pentru oricine are nevoie de un semn astăzi









Nu uita niciodată că pielea se încreţeşte, părul încărunţeşte, iar zilele se transformă în ani… dar ce e mai important se conservă; forţa şi determinarea ta nu au vârstă. Spiritul tău este cel care îndepărtează pânzele de păianjen. Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare. Dincolo de orice reuşită e o altă încercare. Cât timp trăieşti, simte-te viu. Dacă ţi-e dor de ce făceai înainte, fă-o din nou. Nu te pierde printre fotografii îngălbenite de timp… mergi mai departe atunci când toţi se aşteaptă să renunţi. Nu lăsa să se tocească tăria pe care o ai în tine. Fă astfel ca în loc de milă să impui respect. Când nu mai poti să alergi, ia-o la trap. Când nu poţi nici asta, ia-o la pas. Când nu poţi să mergi, ia bastonul. Însă nu te opri niciodată. 



- Maica Teresa