"Nu trebuie să trec prin viaţă fără să las o urmă,o lacrimă,o tresărire din câte am avut pentru tot ce mi s-a părut frumos şi bun." Cella Serghi

14 octombrie 2013

Principiul: Eu cred în tine datorită mie.


Am trăit mereu cu impresia că dacă tu nu crezi în tine, unii oameni din jurul tău o vor face. Și acei oameni îți vor reda încredea în tine, curajul și optimismul. Cred că de fapt e un mod de a ne induce nouă înșine că ar trebui să credem în propria persoană. Oamenii din jur nu au niciun motiv să creadă în tine. Ei cred în lucrurile pe care le văd în tine și pe care și le doresc la rândul lor.
Ei cred în lucrurile pe care tot ei le fac pentru noi. Nu știu dacă mă fac înțeleasă..
Este ca atunci când ai un examen și ești la pământ, demoralizat. Profesorul tău va veni să-ți spună : ” Știu că poți, eu cred în tine că vei reuși.” Nu, el crede în ceea ce te-a învățat, el crede că te-a învățat bine și că a făcut ce a știut el mai bine ca tu să nu dai greș. El crede în el, nu în tine. 
O să-mi spuneți că am dus la extrem egoismul uman sau că generalizez. Se prea poate. 


Cu toate acestea, știu pe cineva Sus care crede în tine fără să se gândească înainte de ce o face.

2 comentarii:

Tu la ce te gândești?