"Nu trebuie să trec prin viaţă fără să las o urmă,o lacrimă,o tresărire din câte am avut pentru tot ce mi s-a părut frumos şi bun." Cella Serghi

28 februarie 2012

Sunt inca aici..(Povestea unui puzzle)




Cand esti genul de persoana care se ataseaza de orice din jurul sau , detasarea de ceva indispensabil face ca o parte din tine efectiv sa se piarda.

*
Fiecare dintre noi este ca un puzzle, daca o singura piesa lipseste ,este inutil acel puzzle..te uiti cu regret la el, poate ca avea foarte multe piese ,insa daca doar una singura lipseste, aceea l-a facut sa nu mai aibe nicio valoare.
Eu sunt un puzzle cu 1000 de piese.In acest moment una singura lipseste si nu-mi mai gasesc rostul. Incercand sa gasesc solutii, am facut mai rau. Te apasa regretul acelei piese care lipseste , te sufoca dorul si desi mai exista alte 999 de piese,golul ramas in lipsa ei face ca toate celelalte sa-si piarda din valoare si chiar din utilitate.
Cum sa gasesti o piesa identica intr-o lume atat de mare? Cum sa se potriveasca la fel de perfect in acel loc?Nu e posibil.

**
Si golul ramane.
Unde este piesa mea? S-a amestecat cu piesele unui alt puzzle, stiu asta. S-a pierdut si incearca sa-si gaseasca locul acolo, desi cunoaste si drumul inapoi catre mine si desi acolo...pur si simplu nu este locul ei.

***

O sa-mi umplu golul care a ramas cu toate amintirile acelei piese. N-am sa-i permit alteia sa vina in locul ei ,niciodata. Dar n-am sa o intorc nici pe ea din drum, si-a ales un alt puzzle.




"Scrie ca sa nu te pierzi pe tine.."- nu stiu de ce
dar cuvintele unui necunoscut m-au inspirat
si m-au facut sa realizez ca
..sunt inca aici.