"Nu trebuie să trec prin viaţă fără să las o urmă,o lacrimă,o tresărire din câte am avut pentru tot ce mi s-a părut frumos şi bun." Cella Serghi

13 iunie 2009

18 ani.



1991,iunie,joi 13, ora 11.15.De aici informatii la mama.
Am fost un copil obraznic, ma legau de patut ca sa nu ma arunc in cap.Da, suna a sechestru ,dar cand pleci cateva minute si te intorci sa vezi ce frumos se joaca copilasul tau si ..stupoare vezi peretii de langa patut plini de sange.Care e primul lucru la care v-ati gandi? Nu cred ca vreau sa aflu.Va spun eu : am ros varul de pe pereti cu gingiile si am cam lasat urme.Deci faptul ca eram legata de patut nu se poate numi in niciun caz maltratare a minorului.
Pana pe la 4,5 ani am stat mai mult pe la bunici la tara.Mancam pietre,excremente de pasare de pe jos.Acum sa nu ma intrebati ce gust aveau,Slava Domnului ca nu-mi amintesc.Mergeam cu bunica pe dealuri ,ea prasea viile sau porumbul..eu ma jucam cu furnicile la umbra nucilor.Mergeam peste tot cu ea;eram practic atasata ca un pui de cangur de mama sa.
Am fost primul copil din familie deci a avut cine sa ma alinte.Eram mereu in centrul atentiei.Ma uitam de exemplu pe o caseta veche de la nunta matusii,sora mamei si..mai mult eram eu filmata decat mireasa;aveam in jur de 5 ani.Eram pasata la fiecare invitat, spalata pe ochi de sarutarile babelor si probabil mi-au latit si obrajii tragandu-ma de parca aveam cauciuc in loc de piele.
La gradinita n-am facut decat grupele mare si pregatitoare.Am fost prima din clasa care a invatat sa citeasca si invatatoarea ma numea sa impart caietele colegilor pentru ca puteam citi numele de pe etichete.
Din clasele primare nu-mi aduc aminte mare lucru, decat ca bateam baietii cu pumnii in stomac si mama se trezea cu reclamatii.Ca si acum de altfel incepeam un lucru si nu-l mai finalizam.In clasa a Va am facut cateva luni de karate , asta pana a trebuit sa dau examen pentru urmatoarea centura.Nu m-am mai dus de frica. Cam putina tarie de caracter pentru o karatista. Prin aVIa am mers cateva luni la atletism, dar m-am plictisit rapid.
Am fost mereu inconjurata de prieteni,majoritatea baieti. Nu am fost niciodata lider intr-un
grup,dar cand luam initiative aveam o putere mare de convingere asupra celor din jur.
Intotdeauna am fost catalogata drept "aia mica si rea".Stiu ca mi-a zis cineva ca dincolo de taria mea s duritatea cuvintelor ascund ceva..poate o slabiciune..poate cine stie.
Nu stiu cand au trecut 18 ani, cert e ca vreau sa opresc timpul aici.
Nu stiu daca am fost un ghinion pentru cei care m-au intalnit..cert e ca am dat ce-am avut mai bun cand a fost nevoie si cand cineva a meritat.
Eu consider ca timpul nu-ti cere voie sa te lase in urma,sa te ia cu el..sau sa te arunce intr-un viitor anonim.Timpul trece,odata cu noi.


4 iunie 2009

Daca..


O privesti cum doarme.
Incearca sa descifrezi ce-ti transmit pupilele ce se zbat necontenit..acoperite de pleoapele-i subtiri,unde fiecare vena se cunoaste asemena unor drumuri intr-un labirint.Viata pulseaza.
Se pare ca viseaza ceva..da!
Pare ca o furtuna in abisul ochilor.Si pare a-i fi teama..
Tu..da TU : de ce stai si o privesti doar..?
Nu ai certitudinea ca o poti trezi dintr-un cosmar..ceea ce ar fi ideal,dar incearca.Stii ca orice e acolo,orice ia viata dincolo de pleoape..orice se intampla, e fara tine.Tu stai neputincios si astepti sa deschida ochii singura.
De ce faci asta?
Trezeste-o!
Saruta-i fruntea..adu-o din nou la realitatea ta, a voastra.
**

Dar ce faci..adormi si tu langa ea..
Fiecare e pentru el acum.
Poate tu, nu vei avea parte de un cosmar.
*

2 iunie 2009

Carti: Panza de paianjen, Cella Serghi



Te gasesc atât de schimbata, încât îmi este teama sa nu te însel pe tine cu tine...

"Mi-am spus :ceea ce ma atragea la el era impresia pe care mi-o dadea ca e singur,nenorocit,ca unicul lui stimulent in viata sunt eu, ca sunt singura lui bucurie ,unica lui preocupare.Daca nu-i asa,nu ma intereseaza.Nu ma intereseaza un barbat decat in masura in care cred ca-l stapanesc ca femeie ,in care cred ca sunt pentru el, intr-un moment din viata ,o fiinta unica, de neinlocuit.Stiu ca sunt femei mai frumoase decat mine dar asta nu are nicio insemnatate ,fiindca oricat de frumoasa ar fi o femeie , se poate intotdeauna ivi alta,care sa fie si mai frumoasa;dar cred ca poate exista o adancime sufleteasca,o sensibilitate,o inteligenta care poate insufleti in asa fel un anumit fizic , care pot crea o feminitate infungibila( cum se spune in Drept despre bunurile care nu se pot schimba intre ele, cum ar fi un tablou, un covor, un exemplar de carte dintr-o editie rara), amalgam unic de insusiride neinlocuit,cel putin intr-o clipa data,pentru un om intr-un anume climat sufletesc."


mai mult decat superba aceasta carte..