S-a terminat,sau mai bine zis: tu ai terminat ceva demult inceput.
Ma simt de parca mi s-a prabusit intreaga lume..si incerc sa ma agat de ceva, asa ..ca o speranta, dar nu gasesc nimic de genul.Ai aruncat ultima carte; n-o sa spun ca ai castigat tu pentru ca ar vorbi rautatea din mine si furia pe care o simt..poate nu a castigat nimeni..eu sigur nu.
Am citit si recitit ultimele tale cuvinte, am vazut durere acolo..dar pentru ca eu sunt cea lasata in urma,refuz sa vad altceva decat propria suferinta pe care o amplific cat pot de mult.
Meritam macar un ramas bun demn de tot ce am lasat la tine..Nu m-am gandit ultima data cand te-am imbratisat ca va fi...ultima data. Stiam ca ma voi intoarce acasa, ca deobicei, tu ma vei astepta in gara si...N-are rost sa mai visez.
**
Sunt ca un copil intr-o multime,care s-a pierdut de mama sa..si o striga dar pare ca glasul sau nu reuseste sa patrunda dincolo de gigantii din juru-i.Asa ca tot ce stie sa faca, este sa ramana in locul acela..pana mama se va intoarce dupa el;stie ca nu-l va parasi vreodata, dar cu toate astea ,ii apar in minte momente din trecut, cand mama ii canta sau se jucau impreuna si erau atat de fericiti ..si isi pune intrebarea: daca nu va mai veni dupa mine?Si plange si il cuprinde teama..Pana un necunoscut il va intreba :te-ai ratacit?
Da,eu.M-am ratacit..si ma simt vulnerabila in lumea asta rea si imensa.Si regret..si ma doare.
Si simt durerea din suflet pana in maduva oaselor. Stiu ca ceea ce imi pare acum un capat de lume, mai tarziu poate ca nu va mai insemna nimic..Dar pana vine acel tarziu, eu ce ma fac?
Puteai sa-mi lasi un post scriptum cu instructiunile acestei lumi..acum,lipsita de tine. Eu incotro sa ma duc acum?
**
Si ce pacat..tu esti cel care s-a ratacit de mine..
Cat am putut sa urasc si sa ma feresc de postura aceasta de "broken hearted girl"..si uite-ma aici.
Ma simt de parca mi s-a prabusit intreaga lume..si incerc sa ma agat de ceva, asa ..ca o speranta, dar nu gasesc nimic de genul.Ai aruncat ultima carte; n-o sa spun ca ai castigat tu pentru ca ar vorbi rautatea din mine si furia pe care o simt..poate nu a castigat nimeni..eu sigur nu.
Am citit si recitit ultimele tale cuvinte, am vazut durere acolo..dar pentru ca eu sunt cea lasata in urma,refuz sa vad altceva decat propria suferinta pe care o amplific cat pot de mult.
Meritam macar un ramas bun demn de tot ce am lasat la tine..Nu m-am gandit ultima data cand te-am imbratisat ca va fi...ultima data. Stiam ca ma voi intoarce acasa, ca deobicei, tu ma vei astepta in gara si...N-are rost sa mai visez.
**
Sunt ca un copil intr-o multime,care s-a pierdut de mama sa..si o striga dar pare ca glasul sau nu reuseste sa patrunda dincolo de gigantii din juru-i.Asa ca tot ce stie sa faca, este sa ramana in locul acela..pana mama se va intoarce dupa el;stie ca nu-l va parasi vreodata, dar cu toate astea ,ii apar in minte momente din trecut, cand mama ii canta sau se jucau impreuna si erau atat de fericiti ..si isi pune intrebarea: daca nu va mai veni dupa mine?Si plange si il cuprinde teama..Pana un necunoscut il va intreba :te-ai ratacit?
Da,eu.M-am ratacit..si ma simt vulnerabila in lumea asta rea si imensa.Si regret..si ma doare.
Si simt durerea din suflet pana in maduva oaselor. Stiu ca ceea ce imi pare acum un capat de lume, mai tarziu poate ca nu va mai insemna nimic..Dar pana vine acel tarziu, eu ce ma fac?
Puteai sa-mi lasi un post scriptum cu instructiunile acestei lumi..acum,lipsita de tine. Eu incotro sa ma duc acum?
**
Si ce pacat..tu esti cel care s-a ratacit de mine..
Cat am putut sa urasc si sa ma feresc de postura aceasta de "broken hearted girl"..si uite-ma aici.
Mi-ar fi mai simplu sa te urasc, crede-ma.
5 Comentarii:
Eu incotro sa ma duc acum?
desi in povestea ta nu reprezint personajul tau, imi pun aceeasi intrebare.."eu incotro sa ma duc acum"
sunt ca pestisorul care a tanjit atat de mult sa ajunga in ocean, iar prima reactie este "now what?"
Sper sa iti gasesti propriul drum..
Sper s-o iei pe drumul cel bun,o sa intampini oameni mai buni,care sa te merite.N-are rost sa suferi dupa cineva, ti-o spun din proprie experienta. :)
Nu are rost, dar uneori esti prins intr-un crec si nu poti iesi..suferinta vine involuntar..
Da... incerc sa te inteleg si stiu ca iti este greu. Stiu ca lumea este rea, iar suferinta se va intoarce inapoi la tine mereu.
Nu ai cum sa o ocolesti, sau ignori...trebuie sa suferi!...
Cel mai important este cum sa te pui inapoi pe picioare, cum sa iti revii si sa te pregatesti pentru o viitoare suferinta. In astfel de momente trebuie sa ai aproape un prieten bun cu care sa discuti ; si bineinteles putere si rabdare.
Trimiteţi un comentariu